Timpul Viu

 6 Noiembrie (2022) / Updated 2023 - Filă din... Jurnalul (Meu) Nescris:

  Stau. 

  Și stând, așa, așa am început să percep Timpul.

   Să percep altfel Timpul.

   Trec clipe ...

   Trec zile...

   Trec.

   Însă... Timpul Nu mai trece cu ele.

   Ceee paradox !

   Dacă eu m-am oprit și am învățat să stau ... Și Timpul S-a oprit.

  Nu, nu este încremenit.

  Chiar dacă ar mai exista pendul la ceas, și acesta ar ticăi vizual, cel puțin, Timpul ar privi de dincolo de planul - vertical - al ceasului de pe perete,  uimit cum de nu l-am dibuit ... până acum ...

  Timpul pulsează.

  Are inimă și un întreg sistem circulator în funcțiune. 

  Și are un creier - brici.

   Și toate-i sunt hrănite cu clipele noastre,  celule albe sau roșii... depinde cum le lăsăm să ne curgă prin ... Timp.

  Când alergam de dimineață până seara, într-un du-te vino de neînțeles, când munceam și până la 16 ore pe zi, da-da-da, normă dublă în fiecare zi și nici măcar un "mulțumesc" nu primeam - doar judecăți de valoare, cerințe și noi sarcini - , Timpul fugise, pur și simplu, din timpul meu și eu eram, la rândul meu, pe fugă.

 Însă, iată că m-am oprit.

 Mai mult din ... Neputință decât din Voință.

 Și așa, Timpul înapoi la mine a venit.

   Acum ... Stau 

  Și stând, așa, așa am început să percep Timpul.

   Să cunosc altfel Timpul. Un Alt Fel deee... Timp.

   Și pe mine să mă percep altfel.

   Și mai Și de "Altfel" decât eram până acum...

   Trec clipele ...

    Trec zilele ...

    Însă Timpul nu mai trece cu ele, prin ele,...

   Rămâne cu mine atât timp cât și eu rămân cu El 

 

 😍🤗💕