Ceciliaaa

 1 Noiembrie (2020) / Updated 2022  - Filă  din... Jurnalul (Meu) Nescris: 

Mi-era dor de Toamnă 

În Toamna Aceasta

 Mi-era dor să  mă plimb cu părul desfăcut prin ploaie, să-l  simt greu de atâta  ploaie cât  poate să cuprindă  pentru ca ploaia să  mă  poata cuprinde la rându-i în brațe...

Mi-era dor de pașii mei pe  plaja goală și atât  de generoasă  să   mă  lase în pace , cu mine si cu ale mele gânduri ...

Mi-era dor să aud doar scoicile scrâșnind...

 - Ceciliaaa! Ești  nebună? Treci încoa!!!

   Tresar.  

   Un bătrânel  cu o umbrelă  neagră țipa si gesticula .

   Undeva la vreo 200 metri în fața mea,  fugise cu doi nepoți după ea, lângă  mare, chiar dacă ploua....

- Vin imediat! Vin...

- Ceciliaaa!!! Plouă, Femeie, Vino incoaaaa!

   Și... chiar ploua!

   Ea și copiii fugeau de colo colo... și-i învăța să culeagă scoicuțe... unghiuțe mici și roooz...

 Am început să zâmbesc. Doamne, ce curaj pe ea: să  se îndepărteze 200 m de el ca să  se bucure, ca un copil, de scoici, de ploaie și  de valuri ...

 - Ceciliaaaaaaaa!! NU mai e nimeni, Femeie, pe aici... Plouăăă !

 Copiii îl aud pe bietul grijuliu bunic. Și  chicotind și  sărind în câte-un picior ajung sub umbrela mare și neagră . Ea... nimic ...

 - Mai stau un pic!

  Surâdeam. 

Și-o priveam cum se bucură de libertatea ce i-o dădea ploaia aceasta. 

Și, brusc, mi-am amintit  cât  de frumoasă  este ploaia de toamnă.  Atunci când ști să te bucuri de ea...

- Ceciliaaa! Te așteptăăăm....

    Bucuria stă în clipe !

    Și-n ploaia de pe țărm. 

    Și-n unghiuțele mici și ... roz.

    Și-n numele tău  strigat prelung când  tu nu-l mai auzi, nebună în ploaie fiind și stând ...

      

 Râdeam...plimbându-mă în continuare, pe plajă...Și ploaia se plimba și ea....

   Mi-era dor de Toamnă în Toamna aceasta!

  ..."Ceciliaaaaaaaaaaaaaa"...

      💞