Moment - Mărturie

 27 Martie (2021) / Updated 2022 - Filă din ... Jurnalul (Meu) Nescris:


  Ai trăit - sau experimentat -  momente în care versurile parcă țâșnesc din tine, fără să faci nimic-nimic special?

   Versuri. 

   Nu ...cuvinte.

   Nu...vorbe.

   Nu...doar idei

   Ci chiar versuri. Versuri care țâșnesc, da-da-da, acesta-i verbul potrivit, țâșnesc efectiv parcă din tine, din interiorul tau, iar mâna ta, dreaptă sau stângă, e doar un instrument prin care ele se scriu ...

 

      Iată un astfel de moment-mărturie de-al meu.

      Hai să  vedem ce a "ieșit".

      

       Tu ești Aici

       Eu...

       Nu știu Unde

       Eu Sunt...Departe 

       Atât de departe...

       Încât mă  văd 

       încă  Mă văd 

       la margine de imagine

       la Marginea Universului Meu.


       Doar că Marginea e un Cerc

       iar Tu, Aici, Un punct.

       Între Noi, Drumuri.

       Mii de drumuri

       - Raze de Cerc, șoptesc unii - 

       Poate

       Multe - Multe raze

       asemeni razelor de soare

       - Ce metaforă superbă !?

       TU Soare

       EU ... Cerc de Lumină 

       Rostogolit pe Pământ 

       TU, Aici

       Eu ... Pe Nu Știu Unde

       Cine e Mare

       Și ... Cine Mic?


          💕

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declarație de #Autenticitate

Timpul (Nu!) Iartă ....

Un C.V. promițător