Răspunsuri

 24 Mai (2020) / Updated 2022 - Filă din... Jurnalul ( Meu) Nescris:

    

    Răspunsuri 

   În clipele acelea când  priveam - din depărtare - jocul de artificii  de pe cerul de deasupra Bosforului ... nici nu aveam habar ce ar vrea să însemne toate acele crâmpeie de idei care curgeau, înapoi, lin, pe Pământ.

  Zâmbesc când  realizez, de-abia acum,   metafora de dincolo de amintire:

  Noi, oamenii, ne trimitem - uneori și  câteodată! așa ca ... de Anul nou, sau la un majorat, nuntă  sau botez, cum se poartă - dorințele noastre, în imensul Univers ...

   Iar Universul, după ce le lasă să explodeze - "în aer" - ni le plouă, înapoi, în lumini colorate ...

  Și noi aplaudăm ... Fascinați!

  Întrebarea care (va) rămâne:

    Ploaia - de lumini colorate/ de răspunsuri variate -  (Când !?!🤔) va ajunge, iar la noi ?!

 Răspunsul este în Răspunsul  pe care ajungi să-l  primești, mai mult sau mai puțin în mod conștient, mai târziu - mult mai târziu ...

     Scriu aceste rânduri doar pe final de lună mai, când cu ochii minții  văd  podul peste Bosfor, care leagă două continente, luminat în noapte, dând cerului înalt negru-contrast.           

   Dincolo de pod , dincolo de unde sunt eu, este piața din care se lansează  focul de artificii la miezul nopții și unde mii de oameni țopăie exaltați ...

 Iar de undeva din  cerul negru înalt plouă înapoi cu răspunsuri ... 

  Nimeni nu le aude, însă, în vacarmul de dincolo de pod ...

   Cu ochii în lacrimi , de aici de unde sunt, privesc cerul plin-ochi de răspunsuri și întind mâna,  parcă  vrând să le ating.

  Acum 

  Răspunsuri ...

  

   Acum, cu ochii în lacrimi, de aici de unde sunt - pe malul mării...- privesc cerul plin-ochi de răspunsuri. 

ȘI ... ÎNTIND mâna,  vrând să le ating ..

💞

PS: toată scrierea aceasta-i plină de tâlcuri